Am stat un pic si m-am gandit la ce categorie as putea sa includ acest post, dar nu am gasit niciuna potrivita. Eram la un pas de a crea, parafrazandu-i pe americani, categoria “God bless Romania, my home, sweet home”, dar am renuntat. Uneori esti prea plictisit chiar si pt a fi ironic. Sau, cum zicea Mircea Badea intr-o emisiune zilele astea, pe unii oameni nici macar nu mai poti sa te superi. Daca atata ii ajuta capul… as adauga eu. Si exemple de astfel de fiinte sunt o sumedenie, dar nu vreau sa ma indepartez de subiect.
Surioara mea cea mica si dragalasa, Liana si-a petrecut ultimele 4 zile la Bacau, participand la faza nationala a olimpiadei de informatica. Simpla participare la aceasta faza mie mi se pare o performanta, dar pitica nu s-a multumit cu atat. A iesit a 5-a si, deci mentiune. Toate bune si frumoase, toata lumea entuziasmata, ieri festivitate de premiere si… ia ghiciti ce a primit asta mica! Un plic cu 20 de lei. Nu vreau sa comentez suma. E problema organizatorilor, a inspectoratului, a sponsorilor s.a.m.d. Daca ei atat au considerat… ok…nu asta e problema, ci forma de prezentare. Mica avere gasita in plic era in bancnote de cate… 1 leu. Nice, isn’t it? E foarte dragut sa vezi ca munca e pretuita si ca cei care se straduiesc primesc respectul pe care il merita
Nu suma conteaza ci performanta.Sora ta are viitor si recompensa va veni de lasine.Acum conteaza si emulatia.Stiu sigur,sunt de meserie.Felicitari surorii tale de la prof.ionborgo.
ms ms
Cum am zis, nu suma e problema ci… “prezentarea”
Am inteles.Prezentatre de tembbeli,”bancnote de l leu” jignitor,poate nu i-au dus mintea pe organizatori.Totusi,trecand peste aceste micimi,locul 5 este mai mult decat meritoriu.Cand profesam,am participat cu elevii mei la olimpiada de fizica faza nationala de la Braila,Crasiova,Bistrita si Piatra Neamt si de fiecare data acei copii,au castigat prin munca lor de la locul III, pana la locul VI, premii si mentiuni insotite numai de diploma aferenta si o simpla strangere de mana.Nu-ti imaginezi fericirea acelor copii ,la acel moment,astazi sunt personalitati notabile,prin centre universitare.Un astfel de eveniment major in existenta unui elev poata sa-i marcheze tot parcursul viitor.Deci te-am inteles.
Felicitari pt treaba foarte buna pe care ati facut-o cu elevii dvs. (de fapt e si ciudat… stiindu-va de la “castel” sa folosesc dvs. E ok sa folosesc pers a 2-a sg? am eu o teorie comform careia respectul nu inseamna pronume, dar sunt pe fuga acum asa ca am sa o explic alta data)
Deci… felicitari pt rezultatele obtinute. Sunt absolut de acord ca simpla participare la olimpiada nationala (ca sa nu mai spun de locul obtinut) e o mare realizare, in comparatie cu care aceste detalii sunt nesemnificative
Prefer ,ionborgo, este mai apropiat de tine ca fiinta reala si virtuala.In spatiul virtual nu ai varsta .Timpul ni-l facem noi.Multumesc de aprecieri.Nu-mi place sa ma laud,daca nu era vorba de surioara ta ,nici nu pomeneam.Nu ca sunt extrem de modest,dar prefer sa-mi trec rezultatele sub tacere.Ele sunt confirmate de realitate si sunt consemnate cu titlu de inventar.Acum automultumirile si regretele nu mai au sens.E bine ca este istorie in orice domeniu.Te bucuri cand remarci ca la formarea profilului maturului ai contribuit si tu de pe vremea cand era copil/adolescent.Cea mai reusita performanta in educatie nu este instructia(stiinta se acumuleaza pe divese cai)ci formarea de caractere.Daltuirea unui caracter este rodul unui complex de factori.Iarte-ma, m-a luat valul amintirilor.Un factor este familia si de regula si fratii.
@ionborgo
Ma tem ca uneori nu este suficienta o strangere de mana. Si aici nu ma refer la un caz particular, ci generalizez.
Valoarea trebuie incurajata, inclusiv material.
Valoarea trebuie dezvoltata in timp, si trebuie sa i se creeze posibilitatea de dezvoltare intr-un cadru care priveste dincolo de cei 12 ani de invatamant preuniversitar, dincolo de facultate.
Ori tocmai aici sistemul nostru este deficitar.
Si, din pacate, cred ca este vorba de o atitudine si o mentalitate destul de raspandita pe aici, prin Romania.
Este vorba de acea mentalitate care determina sponsorizari de zeci de mii de euro pentru un concurs de “miss” si ridicari din umeri cand este vorba de proiecte culturale.
Este vorba de inexistenta unei politici de credite pentru studii.
Este vorba de trimiterea la burse a unor oameni valorosi care, atunci cand se intorc in tara, sa-si respecte contractul care le cere sa lucreze cativa ani in administratia publica, ca manageri, gasesc locurile respective ocupate “politic” sau chiar… inexistente.
Este vorba de toti acei oameni care intr-adevar fac societatea sa se dezvolte, si care, oricat si-ar dori, nu prea au de ce, si cum sa ramana. Chiar daca ar fi dispusi sa accepte salarii mult sub ceea ce pot primi “dincolo”, nu ar avea aici unde sa munceasca, sa creeze, sa faca descoperiri stiintifice.
Se spune ca ne mai trebuie 40 de ani pentru a ajunge din urma, economic, UE. Dar, mult mai grav, pierdem trenul dezvoltarii durabile. Pentru ca dispare materia prima – creierul.
Numarati cate banci (fiecare su sute de filiale) s-au deschis in ultimul deceniu. Numarati cate companii farmaceutice si-au deschis aici reprezentante.
Si numarati, dupa aceea, cate din aceste companii au deschis macar un singur laborator de cercetare-dezvoltare.
Pentru ca aici, pe plaiurile mioritice, ne gandim doar cum sa punem pestele pe masa, nu cum sa pescuim.
Cu respect
@ Edi:Pentru ca ai dezvoltat subiectul,tin sa-ti multumesc pentru interesul fata de comentariul meu.Sigur ca fara recompensa corecta si decenta performanta ajunge la blocaj.Eu ma refeream la timpul trecut.Cunosc sistemul de studiu anglo-saxon,mai corect sistemele si le consider stimulative pentru formarea tinerilor.Aceste sisteme elimina paralelismele si supraincarcarile,acel balast cronofag.Invatamantul este sistemul cel mai usor de reformat pentru a deveni performant,atunci cand ai resurse.Fara resurese serioase in infrastructura,in politica de cadre,in stimularea competentei si a competitiei si nu in ultimul rand a cresterii eficientei manageriale pe principii economice,de marketing educational si nu cu amestec brutal al politicului.Din pacate in conceptia generala despre invatamant persista prelungirea conceptelor colectiviste nepunandu-se accentul pe performanta individuala si asa am ajuns de unde am plecat in aceasta discutie.Stimulii de natura materiala cu referire la performanta individuala a elevilor si de ce nu a profesorilor,nu ca sunt necesari ,ei sunt chiar obligatorii.In absenta cointeresari si materiale intervine blazarea elvilor si plecarea cadrelor didactice la cules capsuni.Ca sa inchei oarecum in tonul lui K.Marx,parintele socialismului stiintific(sic)”Constiinta trece prin stomac”.Nu sunt adeptul lui Marx,dar unele lucruri pentru sec.XIX-lea par valabile si in sec.XXI.Apropo,americanii il studiaza in facultatile lor la cursul de filosofie comparata.
P.S. Edi: Remarc interesul tau oarecum alternativ pentru formarea continua dupa terminarea unui ciclu de studiu,de regula universitar.Corect!Fara materie cenusie performanta si superspecializate,vom fi in urma mai tot timpul fata de altii.Ori ne pleaca tinerii,si ramanem cu cei mediocrii.Pentru tine complectez cu modestie,am 43 de ani si jumatate petrecuti la catedra,predand cu multa daruire o stiinta ca o poezie,Fizica,si acum cand vad decaderea sistemului simt o durere de nedescris.Acesta completare retine-o ca pe un titlu de argumentare si nu ca o lauda.
[...] Posted on 12 februarie, 2008 by Edi Kupferberg Acum câteva zile, citind acest articol (şi vă recomand să-l citiţi, pentru a înţelege mai bine rândurile care urmează), mi-am [...]
Felicitari surorii tale Liana si mult succes si noroc in viitor!
Ceea ce ai popvestit tu in acest post contine 2 aspecte delimitate si anume bucuria reusitei,care nu este de ici de colo, pe de o parte si marea dezamagire pentru lipsa de consideratie a autoritatii responsabile.Dar ,nu spun o noutate,binele si raul coexista in orice tot unitar,doar ca depinde de noi,cei in cauza,cat ne afecteaza fiecare aspect si care ne afecteaza in masura mai mare.
Caracterele puternice nu se impiedica de aspectul dezamagire si ele ajung genii,individualitati marcante ,sau doar persoane care si-au pus amprenta pe personalitatea oamenilor.Am trait profund ceea ce spun si astazi sunt fericita ca de pe toate meridianele pamantului primesc semnele bucuriei ca nu m-am lasat prada dezamagirii,la momentul respectiv,ca am continuat sa ma prefac ca nu-mi pasa atunci cand felicitarile reusitei erau inhatate de institutia la care lucram,prin reprezentantii ei de…partid(da…comunist).
Daca avem un crez,o pasiune si un ideal atunci nu avem nevoie de recompense materiale.Cat desre forma prezentarii acesteia…merita scris si publicat un pamflet.
O seara de vis si tot ce-ti doresti sa se implineasca.tata Borgo
Yeyyy !!!! Din semnatura ta sa inteleg ca am intrat si eu in marea familie? Uite ca se mai intampla si lucruri bune azi
O.K. Tot mi-am dorit eu o familie asa ca lumea,cu multi in jurul mesei,cu zumzaiala si furat mancarea de la vecin,lingura de lemn pentru ordine si tot tacamul…Dar ce sa-i faci ?Eu am fost unicul si cu mine,iar fiica mea la fel.
Cred ca ti-am spus ca fiica mea are 38 ani ,doua licente si atat.Asa-i viata.Nu ma plang,dar …asta este.
Magdutz dragă tu ai dat căţeluşul”spălător”…(lui) Manole ?
dacă da ,atunci bine…
dacă nu , atunci du-te degrabă şi te exprimă că l-a scos “la licitaţie” pe post de menajeră…păcat de el săracul…aş anunţa protecţia animalelor dar nu le ştiu “blogul”…
te pup,să ai o “revendicare ” plăcută şi-o zi plină de soare
Nu i l-am dat eu
. Din cate vad din link l-a luat de pe blogul lui Mark (by the way… ce mica e lumea…) Dar cred ca sunt mai multi catelusi care au astfel de meserii ca am meu e mai batran decat cel de pe blogul lui Mark, e nascut cu vreo 2 zile mai devreme. Catelusul meu sta cuminte in postul lui si isi face treaba cu grija. Propun chiar sa-i gasim un nume ca sa nu mai existe confuzii.
Oricum am sa trec si pe la Manole sa vad cum stau treburile pe la ea si sa ma asigur ca interesele catelului sunt aparate
[Sau, cum zicea Mircea Badea intr-o emisiune zilele astea, pe unii oameni nici macar nu mai poti sa te superi. Daca atata ii ajuta capul…]
free for all
sorry, dar precedentul comment ma depaseste. care e ideea?