Copiii la Seder

Mai sunt doar cateva ore pana la Pesach. Suficient cat sa va urez inca o data Pesach Kasher veSameach, sa termin de invatat “Piata capitalurilor” pentru economie si, eventual, chiar sa ma si hotarasc cu ce sa ma imbrac diseara la Seder. Incredibil, dar am chiar si cateva minute sa mai scriu pe blog.

Majoritatea oamenilor asociaza Pesachul cu matza (pentru necunoscatori: chestia aia nedospita, subtire si crantanitoare) sau cu sederul, sau cu iesirea din Egipt. Mie imi place sa asociez cu povestea celor 4 fii: cel intelept (Haham), cel rau (Rasha), cel simplu – sau indiferent (Tam) si cel care nu stie sa intrebe. V-am pus in paranteze si variantele in ebraica pentru cazul in care cineva are nistre traduceri mai potrivite ale acestora in roamana si sa ni le impartaseasca. Si deci acestia sunt fii de la masa: cel care intreaba si vrea sa afle mai multe, cel care e rau-voitor, cel care e indiferent si cel care nu stie sa intrebe. Se spune ca la fiecare masa exista acesti 4 copii. Am citit numeroase interpretari. Unii spun ca toti pot fi impartiti dupa aceste categorii, ele fiind reflexia tipurilor de oameni. Altii sunt mai optimisti si zic ca acestea sunt doar stadii si ca fiecare poate avansa si, in cele din urma sa devina haham (intelept).

Mai sunt si opinii (si eu spre aceastea inclin) care sustin ca toti cei 4 copii se afla in fiecare dintre noi. Uneori iese la iveala indiferenta, alteori dimpotria inteligenta si implicarea…

Ceea ce cred e totusi cel mai frumos la povestea celor 4 fii e ca, desi unii nu sunt chiar cum ni i-am dori, cu totii sunt primiti la masa. De altfel asta mi se pare a fi un lucru foarte important in iudaism. Chiar daca faptele, infatisarea, gradul de inteligenta, sau stiu eu ce alte caracteristici lasa de dorit, chiar daca avem un numar considerabil de pacate sau fapte rele, evreii raman evrei.

La scoala, daca gresesti foarte rau, risti sa fii exmatriculat. Din punc de vedere juridic se practiva povestile cu expulzarea. Daca emigrezi dintr-o tara, iti pori pierde cetatenia. Si exemplele pot continua. Dar in iudaism, daca esti evreu, indiferent ce ai face, ramai evreu.

Si astfel ajungem la un alt lucru important. Ajungem la un concept relativ nou adaugat acestei povesti. E vorba de un al cincilea fiu. Si initial cred ca, la fel ca si mine veti spune: “potim? cum al 5-lea fiu? nu spuneam ca toti pot fi impartiti dupa aceste criterii: buni, rai, indiferenti, prostuti…Ce-ar mai lipsi?” Ei bine, al cincilea fiu exista. Si situatia lui e chiar mai rea decat a celui prostut care nu stie sa intrebe, decat a celui rau care nu vrea sa asculte sau a celui caruia nu-i pasa. Pentru toate acestea se pot gasi remedii. Dar cel care este intr-adevar in pericol este fiul al cincilea: cel care nici macar nu e la masa. Buni, rai, destepti, prostuti, ceilalti au sansa sa se schimbe, sa avanseze sau cel putin sa isi aleaga drumul in cunostinta de cauza. Au fost in jurul mesei. Dar cum ramane cu al cincilea? Ce poti face pentru el daca nici macar nu e acolo? Cum poti ajuta pe cineva despre care nu stii ca are nevoie de ajutor?

Eu nu gasesc raspuns la aceste intrebari. Poate ma ajutati voi. Cert e ca ceea ce ne ramane de facut e sa avem grija ca nimeni sa nu plece de la “masa”. Ca nimeni sa nu devina “copilul 5″. Uneori nu ne plac cei de langa noi, de la masa. Am vrea sa plece sau poate ne gandim chiar noi sa plecam. Si poate e normal sa se intample asta. Fiecare are dreptul sa se supere ca magarul pe sat din cand in cand. Important este -cred eu- ca inainte sa ne ridicam si sa plecam sa ne gandim foarte  bine ca nicaieri nu vom gasi o masa doar de hahami.

Cateva articole pe aceeasi tema gasiti aici, aici si aici.