Motto: “Orice copil al unei mame evreice este un potential evreu“
Am fost la Cristian acum 2 saptamani. Probabil multi dintre voi stiti de seminarul de identitate evreiasca Nefesh Yehudi de atunci. Unii ati si fost acolo. A fost un seminar interesant si nu as vrea sa las impresia sa minimalizez alte parti ale sale, dar un mic fragment mi-a ramas atat de adanc intiparit in minte, incat pentru mine e un fel de “rezumat” al seminarului si o imagine reprezentativa -din pacate- pentru o mare parte a comunitatii noastre.
Cei care au participat la seminar probabil stiu deja la ce ma refer si imi cer scuze daca ii voi plictisi cu amanunte, dar vreau sa redau contextul si celor care nu au fost acolo.
Eram deci la una din activitati si discutam despre ce inseamna sa fii evreu si cum se descrie fiecare ca evreu. Tineam o videoconferinta cu Rabinul Sorin Rosen si care mai de care incerca sa se dea cat mai spiritual si sa teoretieze si sa metaforizeze iudaismul din el (aici imi cer scuze daca sunt excesiv de cinica).
Si intrebarea legitima a rabinului a fost: “bine, am inteles, astea sunt vorbe foarte frumoase, dar spuneti PRACTIC ce faceti”. Si aici a venit raspunsul devenit emblematic pentru zilele urmatoare: “Eu sunt evreu in suflet” a raspuns un domn.
Si drept raspuns Sorin ne-a explicat o situatie in care e el pus. Chiar si de Shabbat sinagoga e mai mult goala. In zilele saptamanii abia daca se aduna minian. La sarbatorile mari, intr-adevar, vine mai multa lume, dar din cei asa-zisi 3000 de membrii ai Bucurestiului el nu a vazut vreodata mai mult de 200 – 300. Iar “religiosii” care vin si ei cand si cand la cate o sarbatoare mare, petrec cea mai mare parte a timpului vorbind cu vecinul/vecina sau -si mai bine- dupa primele cateva minute ies sa-si continue barfulita afara in curte pentru a nu fi “bruiati” de rugaciune. (Cum spuneam si eu intr-un post anterior: mersul la sinagoga e pentru ei un obicei social, nicidecum spiritual). Si in aceste coditii mai vine cate unul si altul pe la rabin si ii spun: “stii, rabine, eu sunt evreu. Vreau sa ma casatoresc / sa-mi circumcid copilul/sa-i fac o bar mitzva etc. “
Si dialogul continua: “bine, si cum esti tu evreu? Vii la sinagoga de Shabbat?” – “Nu”
“Tii kashrut?” – “Nu”
“Poate studiezi Tora?” – “Nu”
“Pai atunci cum esti evreu?” “-Eu sunt evreu la mine in suflet”
Si asa cum spunea si Sorin: ce poti face in aceasta situatie? Ce ar trebui sa faci in aceasta situatie? Ce ai vrea sa faci in aceasta situatie? Nu prea se gasesc raspunsuri la aceste intrebari.
Dar oare ce ar spune marele nostru evreu daca i s-ar raspunde: “Minunat, atunci casatoreste-te tine in suflet”
buna intrebare…
totusi nu cred ca exista un raspuns corect. ce poate functiona la unii pe altii nici nu-i atinge. chiar si asa cred ca nu ar trebui judecati acesti oameni, fiecare este evreu in felul lui: unii vin la sinagoga mereu, altii tin shabatul, altii vorbesc despre ce inseamna iudaismul, si noi trebuie sa respectam gradul de iudaism al fiecaruia.
daca e sa ma privesc pe mine: credeam candva ca fac destule pentru comunitate dar adevarul este ca nu exista destul si incercand poate sa le arat altora ce inseamna iudaismul si a fi evreu am incetat eu sa mai arat ca sunt evreica. e ciudat.
ca sa concluzionam, ca nu vreau sa filozofez p blogul tau:), cred ca trebuie luat fiecare caz in parte, fiecare individualitate, poate incet incet readucem comunitatea la ce a fost candva. mai stii poate gasim cateva raspunsuri, care sa faca parte din ACEL RASPUNS MARE, pe care il tot cautam.
PS sa ai un revelion frumos si un an nou plin de bucurie, sanatate si noroc
La multi ani si tie, Marcela si distractie placuta in seara asta!
Imi place commentul tau si felul in care gandesti. Nu vreau sa ii judec pe ceilalti si nici nu cred ca e cineva in masura sa faca asta. Tot ce vroiam e sa arunc o provocare catre toti cei care citesc asta si fiecare sa se intrebe unde se situeaza pentru ca pe mine una chiar m-a pus pe ganduri aceasta “povestioara”. Se pare ca in cazul tau mi-am atins scopul si sper ca acest lucru sa se intample si cu alti cititori, chiar daca ei vor prefera sa-si dea raspunsul dor lor – in gand, pentru ca e nevoie de foarte mult … hm… cojones sa fii sincer cu “cu glas tare”. Felicitari pentru ca tu ai decis sa faci asta.
La multi ani inca o data si sa ai parte de realizari pe toate planurile
La multi ani,
Eu sunt un suflet evreiesc din Israel.
Am citit de cateva ori cele scrise . M-a interesat ,desi nu cunosc persoana care a scris . Sufletele noastre acum sunt in impas .Sper sa trecem evenimentele cu bine .Aici exista diferite suflete si toate sunt evreiesti.
Continua mai departe ,
cu stima,
R……..
eu nu tin kashrut, nici nu vin in vineri la sinagoga si nici nu studiez tora.Insa totodata nici nu ciocnesc oua rosii de pasti, nu iau lumina si nici nu tin post.Eu sunt evreica prin faptul ca respect traditiile, cred in Dumnezeu, stiu cateva rugaciuni si RECUNOSC ASTA ORICAND. Sincer mie asta mi se pare f important.Sa zicem ca pe tine te cheama Goldenberg si te intreaba un prof care pare al dracu’ “Da’ tu ce natie esti?”…majoritatea zic ca sunt nemti.Insa, eu sunt evreica nascuta in Romania cu credinta in Dumnezeu cel mare si bun.
Miriam, imi pare rau, dar te-am prins 2 saptamani consecutiv vinerea la sinagoga asa ca imaginea ta e compromisa