Pe langa modulul de pericope, la cursurile de Talmud Tora am inceput si un modul de binecuvantari, considerand ca e importanta si practica, nu doar teoria. Impreuna cu cei mici am stabilit ca binecuvantarile sunt un soi de multumiri ceva mai standardizate. Iar ca exercitiu pentru acasa le-am dat sa se gandeasca si sa intocmeasca o lista cu motive pentru care ei ar vrea sa ii multumeasca lui Dumnezeu.
M-au uimit cat de in serios au luat aceasta sarcina si motivele au fost increibil de multe si variate: pentru fratii pe care ii au, pentru parinti, pentru reusite, pentru ca Dumnezeu e bun si ii iubeste, pentru ca a construit sinagogile si multe, multe altele.
In ultimele zile am descoperit ca principalul motiv pentru care eu simt acum impulsul sa multumesc este acela ca are grija de cei la care tin. Multumesc! Multumesc mult!
O sa incerc sa ma tin cat mai bine de promisiunea facuta ca sa-mi respect partea mea de “targuiala”. Asa e corect, nu? El pare sa-si fi facut partea Lui, acum e randul meu. Deci o sa ma concentrez pe a aprecia mai mult ceea ce am si pe cei care ma inconjoara.Nu-mi mai bat capul cu fleacuri si nu ma mai stresez din orice nimic.
MULTUMESC… MULTUMESC MULT!
me likey!