Inevitabil… mai devreme sau mai tarziu tot apareau. Asa incat am decis sa fie mai devreme 
Pentru ca imi place sa spun povesti, sa ascult povesti, sa citesc povesti, pentru ca pur si simplu imi plac povestile.
Se spune ca povestile sunt pentru copii… nimic mai fals! (Dar hai sa nu fiu totusi atat de radicala. Reformulez: ) Nu toate povestile sunt doar pentru copii.(nu va asteptati sa apara Scufita Rosie sau Alba-ca-Zapada) Povestioarele pe care vreau sa vi le voi “spune”, cu siguranta, nu fac parte din aceasta categorie. Majoritatea vor fi, mai degraba, un alt fel de a transmite ceva, de a invata si de a va invata. Si motivul pentru care ador povestile e ca fiecare “ia” din ele ce ii place, “descopera” ce e nou pentru el, si … fiecaruia povestea ii poate transmite un alt mesaj.
Povestile nu sunt ale mele, iar multora din pacate nu le stiu nici autorul. Imi iau totusi libertatea sa le mai modific cateodata (stiti doar partea cu there’s nothing you can do about it )
Sper sa va placa si… din nou inevitabil voi incepe cu povestea [pe care (cred) ca am spus-o tuturor celor care am avut ocazia (unora chiar de mai multe ori)]… povestea despre omul care vroia sa schimbe lumea….
P.S. imi cer scuze pt numarul ametitor de paranteze si paranteze suprapuse :”>
1. Omul care a vrut sa schimbe lumea
de pe la lume